Gradina cu flori din Antwerpen

Cand spun “gradina” ma gandesc la toate peticele de pamant prin care am copilarit si crescut. Nu mi le mai amintesc pe toate, a trecut prea mult timp de atunci, dar gradina bunicilor mi-o amintesc inca perfect, de la prima vizita pana la ultima, din urma cu ceva ani. Gradina lor mi-o amintesc cel mai bine, mare, intinsa, plina cu de toate, atat legume, plante aromatice, cat si fructe, vita-de-vie si-o livada cu pruni. Mi-e dor de gradina lor muncita cu atata grija, de diminetile cand plecam impreuna la camp si ne intorceam doar cand apunea soarele. Mi-e dor de cerdacul din casa mare, de vopseaua lui albastra, de gardul si poarta de acolo, de ei, de timpul care statea mereu in loc.

DSC06093

O alta gradina draga mie e cea a unei matusi, tot de prin zona bunicilor mei, tot departe de mine… O gradina intinsa, cu de toate pentru toti, caci legumele crescute acolo sunt vandute apoi la piata, reusind astfel sa-si faca un trai din asta, cu bucurii, dar si cu greutati, caci doar cei care au avut odata o gradina mare inteleg toata truda si munca depusa pentru aceasta. Tare dor mi-e si de gradina ei, a lor, caci a fost inceputa si sustinuta cu ajutorul sotului ei, unchiul meu, care azi traieste prin amintirile si invataturile lasate-n fiecare om care a trecut prin viata lui.

DSC06098

DSC06074

Imi amintesc si de gradinile avute pe langa Sibiu, una mai micuta, pe langa un rau, la cateva minute distanta de casa in care am locuit. Recunosc, eram prea mica atunci ca sa inteleg importanta unei gradini si de ce trebuie sa apreciem tot ceea ce ea ne ofera. Cautam mereu motive sa nu merg acolo, caci stiam ca multa buruiana e de smuls, asa ca nu tin minte sa o fi indragit prea tare. Totusi, cand se coceau capsunile faceam prezenta mai des ca niciodata, ajungand sa mananc chiar si din cele verzi, necoapte, doar ca sa nu plec acasa fara sa fi gustat vreuna. 😀 Apoi, mai tarziu, pe-un alt pamant, s-a inceput o alta gradina, mai mare, cu castraveti, cartofi, capsuni, fasole si cate si mai cate! Nici atunci nu ma dadeam prea tare-n vant dupa mersul la gradina, caci n-am inteles atunci de ce trebuie sa depui atata munca pentru ceva ce se gaseste si la magazin. :-) Acum inteleg, cam prea tarziu, ce-i drept, mai ales cand imi amintesc de castravetii aromati de acolo si de piscacioasele ridichi.

DSC05963

DSC06103

DSC06057

Acum, pe pamant belgian, as da orice pentru un pamant bun, curat, in care sa pot cultiva legume cu gust si multe plante pentru ceai. Poate ca unii dintre voi stiti ca gradina am deja, dar care nu prea ne permite sa cultivam mare lucru, iar asta din pricina soarelui, care nu prea reuseste sa se strecoare printre zidurile si copacii din spatele casei. Totusi, anul asta n-am mai stat cu mainile-n san, mai ales dupa ce am petrecut atata timp in gradina Vicai si am ramas fascinata de cate poti face cu putin pamant, o mana de seminte, apa multa, soare cald si dragoste cat cuprinde. Soarele a iesit din ecuatie in gradina mea, dar ceva tot s-a prins, asa ca nimic n-a fost in zadar.

DSC06049

DSC06089

De cand ne-am mutat aici tot plantam cate ceva, am incercat si legume, ceva rosii, ardei, dar fara prea mare noroc, primele transformandu-se in gogonele bune de murat, nu de mancat imediat. In rest, ne-am bazat pe plante aromatice si flori, multe flori, caci carei mame nu-i plac florile? A mea nu e una dintre ele.. 😛 Asa ca, de la an la an, au fost sadite tot felul de plante si-au aparut pe rand ghivece cu felurite flori, ca sa-i incante mamei privirea si sa-i dea un sentiment de acasa. Caci, nu-i asa, mai profund e sentimentul de acasa, atunci cand poti prinde radacini intr-un loc, fie ele doar intr-un ghiveci.

DSC06092

DSC05948

DSC05958

Primavara asta m-am aprovizionat cu multe seminte de flori, dintre care doar pe cateva le-am sadit, caci restul au fost trimise-n plicuri calatoare. S-au prins toate din cele puse, astfel ca acum astept cu nerabdare sa infloreasca macii si celelalte flori. Soarele le-ar ajuta enorm, poate ca ar fi iesit deja, ar fi fost o explozie de culoare, dar n-a fost sa fie.. Dar nu incetez sa sper, sa astept, sa rabd si sa le ud, caci va veni si vremea lor, sunt sigura!

DSC06110

DSC05984

DSC05990

Cu ocazia asta ma alatur si eu gradinarilor-povestitori, caci prea m-au bucurat povestile lor in lunile trecute, privind evolutia gradinilor cu ajutorul fotografiilor publicate si invatand, putin cate putin, din experientele lor:

♥ Andreea, pe MiezMai in gradina noastra :: Explozie de viata

♥ Vica, pe Flying UmbrellasMai in gradina din balcon – cu bune si cu rele

♥ Andra, pe Copilaria de la E la F – Florar gradinar

Au trecut pe aici:↓

Raluca Lc Irina Vica Mihaela Ana RamonaS. Andra :) coco Luminita Gabriela anda Margeluta