O zi productiva si putina nostalgie

Gata, mi-am revenit. Sa dam uitarii zilele precum cea de ieri!

Desi nu m-am trezit prea bine dispusa, m-am gandit ca daca eu n-am sa fac ceva in privinta asta, n-are s-o faca nimeni pentru mine. Sunt cateva lucruri care imi lipsesc, lucruri marunte, cu semnificatie mare, care stiu ca mi-ar mai insenina zilele. Lucrurile acelea sunt de fapt oameni. Oameni pe care mi doresc aproape, sa impartim o vorba, o imbratisare, un ceai si-un gand bun. Oameni de care am nevoie pentru ca eu sa merg inainte. Dar nu-i am. Nu pot sa-i am. Si totul porneste de la limitele pe care mi le-am impus, cred.

Ma gandeam zilele trecute cat de plina imi era casa din tara. O fi fost blocul acela vai si amar de el, iar camerele de 5mp, dar aveam libertatea dupa care tanjea orice adolescent. O data dadeam un telefon, doua, iar intr-o ora aveam cei mai buni prieteni aproape, mai toti pe langa masuta din bucatarie, sa gatim bunatati, de care ne bucuram mai tarziu, impreuna, in fata unui film bun sau a unei emisiuni amuzante. Mi-e dor de acele zile, cand, din putin avut, traiam cateva ore de tinut minte pentru toata viata.

De vreo 3 ani n-am mai trait astfel de zile. Nu pentru ca am crescut si am alte preocupari, caci serile precum cele povestite mai sus, fac bine oricui le traieste, ci pentru ca m-am mutat intr-o alta tara. Acum traiesc alaturi de parinti, ocazional alaturi de om si…cam atat. Se mai intampla o data la ceva timp sa ies in oras cu o prietena cunoscuta aici, dar nu mai mult. Nu tu seri cu tineri plini de viata, seri de gatit sau de vazut un film bun. De ce? Pentru ca acum vad cat se munceste pentru serile traite in Romania, alaturi de prieteni. Pentru ca nu ma simt confortabil sa o vad pe mama, cum lucreaza de dimineata pana seara, ca sa ne fie bine. Nu pot sa-i chem la mine pe cei cativa prieteni pe care mi i-am facut aici. Nu pot, cand stiu ca nu ofer din banii castigati si munciti de mine. Nu-i pot face asta mamei.

Imi doresc enorm sa ajungem la un echilibru, sa pot lucra si eu mai mult, sa-si gaseasca si omul un job stabil, pentru a ne putea bucura apoi de toate activitatile pentru tineri. Visez la ziua in care casa mea o sa fie plina de oameni faini, pentru care sa fi gatit numai bunatati si cu care sa stau la povesti interminabile. Nu stiu cand o sa fie asta, dar nu incetez sa sper…

Iar cum in clipa de fata nu-mi pot bucura decat parintii, m-am ridicat din pat cu gandul sa gatesc ceva bun. Ca am ajuns apoi sa fac si altceva, e alta poveste. Cum vremea de afara nu-mi permite sa fac niciun drum pana la coltul strazii, ma apuc sa incalzesc casa si sufletele gatind. In dulapul cu dulciuri a mai ramas o tableta mare de ciocolata neagra care se dorea folosita, asa ca n-a trebuit sa stau prea mult pe ganduri in privinta retetei. V-ati prins, negresa trebuia sa fie! Am ales o reteta clasica, scrisa de Diana, acum ceva timp si tind sa cred ca am facut cea mai buna alegere. Niciodata n-am facut o negresa, in care sa trebuiasca sa bat albusurile si sa incorporez mai apoi restul ingredientelor. Mereu mi-au placut cele simple, pentru care nu trebuia sa murdaresc prea multe castroane, ca sa ma bucur de ceva bun. Eh, pana la urma, n-am murdarit mai multe vase decat de obicei, si mai ales, a fost o placere sa mozolesc atatea, cand in fiecare zacea cate ceva bun: ciocolata topita, glazura…mai mare-a fost dragul sa le curat de una singura, curatare care implica si ceva degete. 😀

DSC_0010

Bun, cat negresa s-a copt in cuptor, m-am gandit sa fac si-o pizza, doua, daca tot m-am pus pe treaba. Macar sa am de ce curata toata bucataria, mai apoi! Si uite-asa m-am trezit framantand un aluat de pizza, gasit pe blogul lui Adi Hadean, aluat pe care l-am acoperit mai apoi cu doar cateva ingrediente: mozzarella, putina gorgonzola, rosii cherry, cateva ciuperci proaspete si-o mana zdravana de busuioc uscat. Cuptorul era deja incins dinainte, asa ca peste 15 minute scoteam deja tava aburinda de pizza. Hm, vreo 5 minute sa fi durat pana sa se fi golit..sau poate mai putin. 😀

DSC_0028

a4ef5bda8fed11e39c0e128540f6df6c_8

Acestea fiind spuse, sper ca am reusit sa va bucur putin din spatele ecranului si sa va dau ceva idei pentru weekend. Sau poate-mi dati voi mie, ca si-asa nu stiu care o sa fie meniul zilei de maine.

Au trecut pe aici:↓

roberts Vica Ioana Raluca ella Ioana Matei Andra :) O Oană Mihaela Bia alipety Diana Raluca