Azi sunt fericita. Pana la infinit

In urma cu cateva ore am scris aceste cuvinte pe contul meu personal de Facebook. Am avut o mica pauza in care m-am bucurat de ceaiul de trandafir, pauza in care am realizat cat de fericita ma simt de cand sunt aici, in Antwerpen. Pana acum nu aveam timp sa stau degeaba, sa ma gandesc la aceste lucruri. Dar nu condamn timpul, ci dimpotriva, ii multumesc pentru ca m-a tinut ocupata, ca am avut timp sa invat lucruri noi si sa ma redescopar. Astfel, in mica mea pauza de ceai am realizat cat de bine e aici, acasa. Am realizat cat de mult am asteptat clipa aceasta, sentimentul acesta nou. Nu stiu daca cuvintele mele pot descrie exact cum ma simt eu acum, dar altfel nu ma pot exprima.

N-am regretat nicio clipa plecarea mea din Romania. Am asteptat plecarea cu atata dorinta incat, in clipa in care apareau noi lucruri care ma impiedicau sa plec, dorinta se amplifica, iar casa care mi-a fost casa de cand m-am nascut nu mi se mai parea primitoare. Stiu de ce am plecat si zi de zi gasesc aici noi motive care ma sustin si imi dau forta sa ma acomodez in acest mediu nou.

Azi sunt fericita si  atat.

Si totusi… azi s-a implinit un an din clipa in care am luat decizia de a ma muta dupa terminarea liceului aici. Un an de cand viata mea a luat o intorsatura brusca, neasteptata, si care astepta decizii rapide si definitive. Tot raul spre bine, incerc sa-mi repet zi de zi. Probabil daca in urma cu un an, ziua de 27 septembrie ar fi fost una obisnuita, nu mai eram acum aici. Ma bucura si ma intristeaza. Ma intristeaza ca totul a devenit mai greu, dar ma bucura ca in sfarsit pot sa ajut, pot sa ma implic. 27 septembrie.

Am renuntat la cateva lucruri inainte de a veni aici. Am pus deoparte anumite sentimente, ganduri, relatii, prietenii. Au ramas multe lucruri neincheiate in orasul din care am plecat, dar asa sper sa si ramana. Caci nu le doresc o finalizare, ci doar sa le uit. Sa le uit pana cand n-o sa mai stiu ca in orasul acela am suferit cel mai mult. Sa uit ca ultimii 3 ani au fost cei mai duri si mai vanitosi ani (aici ma refer si la oameni ). Stiu c-am sa reusesc si c-am sa-mi gasesc echilibrul aici, in noua casa. Stiu ca aici sunt eu insami si nu va fi nevoie sa fie altfel.

Azi sunt fericita, deoarece simt ca totul este posibil, cand stiu ca cel mai mare sprijin si cea mai mare inima de pe Pamant este langa mine.  Nu mai sunt singura. Nu acum.

scds

Au trecut pe aici:↓

Eliza Monica Ioana ella Andra :) Ioana Matei